De inceput
Acum un an, la ora asta (19:40), lustruiam cu tălpile holul Maternităţii de la Spitalul Nou Tg.Mureş, aşteptând înfrigurat să mi se aducă vestea. După câteva zeci de minute (20:10) îmi era adus ca să-l văd, Mircea, gângurind fragil în braţele asistentei. Trec anii atât de repede... La mulţi ani, puiule!
Şi a venit şi ziua Z: Mircică s-a ridicat la verticală şi merge ca un vector ezitant de la A la B, spre bucuria şi spre uimirea noastră. Înţeleg finalmente bucuria altora în faţa acestor etape bifate, ele vin aşa cum vine picătura de apă pe care o aştepţi să cadă de pe streaşină şi care pică în contratimp cu aşteptarea ta copilărească.
Mircică albit de nisip şi plutind michelangelic în braţele maică-sii. Şi pixelii au miros de ulei uneori.
Dragi părinţi!
Mi-am fotografiat copilul tot timpul, de când s-a născut (ba chiar şi înainte, la ecograf) şi până în prezent. L-am privit prea mult prin vizorul camerei foto, mi-am dat seama de asta brusc, privind pozele făcute de altcineva, o prietenă, unde mi-am redescoperit copilul scos din căuşul privirilor mele, privit de altcineva, jucându-se cu o prietenă de aceeaşi vârstă, Dora! Mircea, surprins de altcineva, parcă parcă deja îmi scapă din mâini, independent şi totuşi depinzînd aşa de mult încă de mine. Un nufăr a cărui floare o am de îngrijit, protejat şi înălţat. Desigur, cel mai frumos băiat din lumea mea! Pozele îi aparţin lui Ambrus Hajni.
Luni seara, jucându-mă de-a v-aţi ascunselea cu Mircică, am schimbat la un moment dat rutina jocului (avem 3 locuri clar stabilite în care el "mă găseşte") şi m-am ascuns sub pat. I-am văzut mai întâi picioruşele în cadrul uşii, apoi cum se repede spre locul de după pătuţ, unde mă ascundeam. I-am si ghicit deruta în momentul în care nu m-a gasit acolo unde se aştepta. Şi într-un final, am auzit cu deliciu şi răspicat spus: ta-ta. (articol recuperat - 1 martie 2006)
E oficial de acum, Mircică a luat creioanele şi a trecut la pereţi. Primul desen consemnat... (articol recuperat - 30 martie 2006)
Saschiz, aprilie 2006... (recuperat 2 mai 2006)
... azi e singur puişorul.
se mânâncă, dar zău că pe bondarul acesta tare l-aş păpa de drag ce mi-e. (foto by Adrian Stănescu)
Mircică, ţinut de Csilla, astă-vară în mirificul ţinut al Harghitei, la manejul de la Homorod.
Mircică a avut azi prima zi de grădiniţă. Am găsit la Liceul pedagogic o grădiniţă având şi o grupă cu pre-grădiniţari, mucoşi cu pampers în dulap. Mircică a plâns, dar ne-a prevenit educatoarea că aşa va fi vreme de câteva zile, după care îi va trece.
Ei, a dat şi copilul meu cu nasul de sistem, de rigoare...
You can use anything as a drawing canvas. My son started to draw the linoleum on the flat's floor, a white bumpy canvas perfectly fitted for pen drawings. His father enthousiastically adopted the new medium.
Da, linoleumul alb al holului se potriveşte perfect dorinţei mele de a-i desena lui Mircică maşini, scaune, trenuri şi copaci... De fapt, el a început, de la pereţi la podea, aşa că nu fac decât să completez desenele pe care el le-a trasat. Şi o fac cu toată plăcerea!
Precum şi oaca sau roata, mina sau lumina, tena sau antena.
Bebe pasionat de maşini. Ca şi tata. Şi de desen. tata idem.
This page contains an archive of all entries posted to Mircea Drăgoi in the Mircica category. They are listed from oldest to newest.
Lecturi is the previous category.
Note is the next category.
Many more can be found on the main index page or by looking through the archives.