Noi şi doctorii

Între noi, foşti, actuali sau potenţiali pacienţi, şi corpul medical, se cască un hău, numit sistemul sanitar românesc. Subliniez voit diferenţa dintre doctori, ca oameni, şi sistem, ca mecanism. Doctorii sunt scârbiţi de sistem, sunt nervoşi, autoritari, şi resemnaţi în acelaşi timp. Ca o consecinţă, pacienţii sunt speriaţi de interacţiunea cu doctorii, aceştia reprezentând prima interfaţă cu sistemul. Imaginea asta e puţin nedreaptă cu doctorii, dar e profund umană. Atunci când ajungi la doctor îţi declinezi competenţele către acesta, capitulezi, experienţa ta de viaţă şi competenţele tale sunt epuizate şi aştepţi reacţii umane, dar acestea sunt aspre, rugoase şi agresive.
La fel de nedrept este faptul că nu ţi se pune la dispoziţie un sistem care să preia de la tine ritualul unei investiţii personale în sănătate (taxe, asigurări) şi să-ţi returneze siguranţa unui tratament adecvat atunci când va fi necesar. Citesc de faptul că Dana Războiu, omul de televiziune şi Bogdan Enoiu, omul de publicitate, au probleme mari cu copilul lor căruia i-a fost depistată recent în Austria o anomalie cardiacă, nedetectată în România, deşi se putea depista anterior la un control de rutină, o spun austriecii. Vorbim de o pereche expusă mediatic şi cu standarde financiare peste medie, aşa că e normal să fiu foarte îngrijorat şi revoltat de caz, cel mai recent din multe altele.
Mă doare să văd în ce condiţii suntem primiţi în spitale. Mă doare faianţa veche care pică de pe pereţi, să văd condiţiile în care lucrează medicii şi asistentele, să văd lipsa instrumentarului, a medicamentelor, etc. Şi mă gândesc când se va revolta finalmente lumea şi se vor schimba condiţiile, când se vor aduce soluţii reale la problemele sistemului sanitar. Până atunci, orice serbare orăşenească, tăiere de panglică festivistă pentru orice obiectiv public, orice buget cât de mic alocat către altceva mi se par stupide şi absurde. Aş vrea să am puterea să direcţionez punctual banii taxaţi, să am certitudinea că am pus o cărămidă acolo unde trebuia.