Ca să nu uit: Tanti Lenuţa, sora Unchiului, se trage din Humele, de lângă Ungheni, dintr-o familie cu 11 copii. Mai avea 6 surori şi restul fraţi. Tatăl ei a cumpărat în 1928 un minibus Chevrolet cu care a început să facă naveta pentru ţărani între Costeşti şi Piteşti. Maşina a fost cumpărată prin credit, iar pentru ea a girat cu pâmânt un cumnat preot din Vâlcea, după ce un altul refuzase să gireze. Undeva există poza acelui Chevrolet. Mergea cu 30-40 km/oră. Pleca dimineaţa cu o cursă şi se întorcea seara de la Piteşti. Copiii îşi îndeplineau cât mai repede îndatoririle de dupa-amiază ca să fie lăsaţi să meargă înaintea busului în satul vecin şi să vină cu el. În Humele, se desprinde luminoasă în amintirile Lenuţei figura învăţătorului Constantin, care şi-a adus din Năsăud soţie (de notat curajul ei, venetică în acest sat) şi a cărui casă era plină de cărţi.
Doi fraţi şi o soră au ajuns în Deva. Altă soră a fost nevastă de preot în Vâlcea. Alţi doi în Bucureşti, altă soră în Ploieşti, altul în Piteşti.
Comuniştii i-au confiscat tatălui Chevrolet-ul. Înainte de a pleca în armată, a cumpărat în tovărăşie cu un popă o maşină mai mică, al cărei habitaclu era aşa încăpător încât îi montaseră o banchetă suplimentară, cu spatele la sensul de mers, opusă banchetei din spate. Pe hârtia (contractul) de tovărăşie era specificat clar că maşina va sta parcată în curtea tatălui Lenuţei, nu a popii, ceea ce a fost de folos când, acesta, reîntors din armată, a găsit curtea goală şi maşina la preot. Până la urmă, tatăl şi-a vândut jumătatea de maşină, dreptul de folosire a ei, altui om, căruia până la urmă preotul a fost nevoit să-i vândă jumătatea cealaltă.
Pentru tineri şi nu doar: Comuniştii au fost cei care, instauraţi de ruşi, au început colectivizarea satului românesc. Ce însemna asta: în primul rând, decapitarea (şi de asta pomeneşte şi Soljeniţîn în al său "Arhipeleag Gulag") satului prin eliminarea celor destoinici şi harnici, care acumulaseră prin muncă pământ şi avere. Aceştia au fost declaraţi chiaburi, deţinători ilegali de avere strânsă pe spinarea poporului. Procedura era simplă, la poartă apăreau cei înscrişi în Partidul Comunist, şi puneau mâna pe bunurile omului, de la atelaje de boi la combine, tractoare sau maşini de treierat, orice putea fi dus - mai târziu, cu aceste maşini s-au înfiinţat SMT-urile (Statiuni de Masini si Tractoare), mai târziu SMA (Statiuni de Masini Agricole) care funcţionau pe lângă CAP-uri. Cei care deplâng acum desfiinţarea CAP-urilor şi fărâmiţarea agriculturii prin parcele independente ar fi trebuit să fie de faţă în acele momente când lenea satului, ajuns activist de partid, intra în curtea ta şi îţi lua boii şi ce mai aveai. Interesant că aceste evacuări se făceau seara sau dimineaţa devreme (din nou, Soljeniţîn pomeneşte şi el acest fapt), când nu băteau la ochi şi nu puteau aprinde revolte în comunitate. Divide et impera aplicat perfect.
Doi fraţi şi o soră au ajuns în Deva. Altă soră a fost nevastă de preot în Vâlcea. Alţi doi în Bucureşti, altă soră în Ploieşti, altul în Piteşti.
Comuniştii i-au confiscat tatălui Chevrolet-ul. Înainte de a pleca în armată, a cumpărat în tovărăşie cu un popă o maşină mai mică, al cărei habitaclu era aşa încăpător încât îi montaseră o banchetă suplimentară, cu spatele la sensul de mers, opusă banchetei din spate. Pe hârtia (contractul) de tovărăşie era specificat clar că maşina va sta parcată în curtea tatălui Lenuţei, nu a popii, ceea ce a fost de folos când, acesta, reîntors din armată, a găsit curtea goală şi maşina la preot. Până la urmă, tatăl şi-a vândut jumătatea de maşină, dreptul de folosire a ei, altui om, căruia până la urmă preotul a fost nevoit să-i vândă jumătatea cealaltă.
Pentru tineri şi nu doar: Comuniştii au fost cei care, instauraţi de ruşi, au început colectivizarea satului românesc. Ce însemna asta: în primul rând, decapitarea (şi de asta pomeneşte şi Soljeniţîn în al său "Arhipeleag Gulag") satului prin eliminarea celor destoinici şi harnici, care acumulaseră prin muncă pământ şi avere. Aceştia au fost declaraţi chiaburi, deţinători ilegali de avere strânsă pe spinarea poporului. Procedura era simplă, la poartă apăreau cei înscrişi în Partidul Comunist, şi puneau mâna pe bunurile omului, de la atelaje de boi la combine, tractoare sau maşini de treierat, orice putea fi dus - mai târziu, cu aceste maşini s-au înfiinţat SMT-urile (Statiuni de Masini si Tractoare), mai târziu SMA (Statiuni de Masini Agricole) care funcţionau pe lângă CAP-uri. Cei care deplâng acum desfiinţarea CAP-urilor şi fărâmiţarea agriculturii prin parcele independente ar fi trebuit să fie de faţă în acele momente când lenea satului, ajuns activist de partid, intra în curtea ta şi îţi lua boii şi ce mai aveai. Interesant că aceste evacuări se făceau seara sau dimineaţa devreme (din nou, Soljeniţîn pomeneşte şi el acest fapt), când nu băteau la ochi şi nu puteau aprinde revolte în comunitate. Divide et impera aplicat perfect.
Leave a comment