July 2009 Archives

Noi sensuri unidirectionale in TGM, le vedeţi mai jos marcate cu săgeţi negre.

Vrând-nevrând, bătrâna fecioară Sighişoară intră mereu în vieţile noastre. Pe un soare de zile mari, toropitor, în Piaţa Răţuştelor din Cetate, câteva răţuşte, raţe şi răţoi urmăreau sâmbăta trecută spectacolul păpuşarilor din Braşov. De admirat entuziasmul acestor profesionişti, condiţiile de spectacol, fiind, huh, absolut neîntrunite: căldură monşer, umbra fugită prin taiga, electricitate ioca, paviment în lenjerie intimă, recte concasat, spectatori număraţi pe degete umanoide. Mi-am stors galonul stingher de aer umed din plămâni pentru a sufla praful de pe bordură, la umbra unui măr pădureţ, şi a-l aşeza pe Mircică acolo. Am urmărit Neghiniţă, susţinut cu pasiune şi urmărit cu plăcere. Am oftat, cu gândul la organizatorii care iată, au mai bifat o ediţie în care ai putut experimenta la propriu drumurile de pământ ale Mediului Ev.

Şi iată, viaţa îşi urmează cursul în România chiar şi aşa sincopat şi sinusoidal, nu-i aşa? Te-ai născut şi eşti mlădiţă aruncată spre cer fie că stai în bălegar, fie-n ghiveci de orhidee. N-o să uit, România, spus de cineva, un organizator de festival Enescu venit din Germania, este locul unde ca să faci un lucru să se întâmple, trebuie să ai pe lângă planul A, şi unul B şi, de siguranţă, un plan C.

Şi mai observ, în ultimul timp, pasiunea comitetelor organizatoare pentru cifre. Succesul oricărui festival se numără aşadar mai nou în numărul de vizitatori, iar cifra, ei bine cifra, este prima menţionată în primul paragaf al oricărui comunicat, dacă nu în titlu. Nici vorbă de calitatea actului în sine, care nu are nevoie de cifre ci de parfum, nu se măsoară în hectolitri ci în amintiri pe retina sufletelor. Nu mă interesează dacă s-au vândut 50 000 de mititei, vreau să ştiu ce are de spus artistul şi cine s-a lăsat atins de lăută. Vreau să ştiu dacă te-ai simţit dus în trecut măcar pentru o clipă şi dacă freamătul zalelor te-a mişcat cât de puţin.  
 

Pentru cei care vor să se joace cu copiii şi n-au cash, iată, am desenat câteva bancnote ale regatului imaginar Alturia. Moneda se numeşte Snark (plural snarcşi) şi îi daţi valoarea pe care o vreţi. Pentru listarea lor la imprimanta, click pe linkurile de sub imaginea aceasta şi salvaţi fişierele png. Se imprimă pe câte o faţă, sunt aranjate în aşa fel încât să se potrivească aversul cu reversul.

O sursă bună de informare, inclusiv prezentări statistice: situl The Europe in slides . Am transformat una din statistici in ceva mai grafic, mai vizual, din pură plăcere.

Toate festivalurile de genul Peninsula au câte o gemă gata să fie culeasă, dacă eşti la timpul (ora) şi locul potrivit (scena). De obicei, le culegi de la scena medie, (anul acesta Coke Terrace), nu de la cea mare, Main Stage. Acum doi ani am picat la Gogol Bordello, nebunii de la Gogol, şi n-am regretat. Anul acesta descoperirea s-a numit Parov Stelar and Band, austrieci din Linz. Se pare că muzica de nişă (recte ideală) a anilor 2009 este o juxtapunere sofisticată (cântată musai nonşalant şi nebunesc) de stiluri şi genuri. Charleston şi Jazz, Breakbeat şi Pop, susţinute ritmic de saxofon, bass, baterie şi voce, toate converg în ceea ce a pus lumea pe jar, sute de oameni dansând ritmic la scena Coke. Superrrr!
PS: Cântă pe 26 şi 27 septembrie la Cluj, la Polus şi la TBA. It's a must!

PPS: Între timp, am descoperit şi titlul melodiei pe care am dansat: Chambermaid Swing. De văzut pe YouTube

Iată că există şi aşa ceva, sunt încîntat să vi-l prezint pe domnul Jacek Maria Stoklosa, graphic designer - şef peste oraşul Cracovia. Misiunea lui principală, una decentă, să se asigure că reprezentările grafice ale oraşului, în orice medii, sunt coerente şi unitare. Link aici 

Apropo de articolul de mai jos cu interfaţa Gmail, am un dinte împotriva interfeţelor care provoacă frustrare. Un exemplu clar, aplicaţia online MyVodafone. Procesul de a te înregistra la ei este un adevărat test de răbdare iar reuşita o performanţă rară. Dincolo de faptul că Vodafone a schimbat bazele de date, ceea ce a avut ca şi consecinţă  faptul că vechiul meu ID şi parolă au devenit inutilizabile, noua înregistrare, din păcate nedusă la capăt, mi-a testat din greu nervii.

În prima fază, numele de utilizator nu se pupă cu mailul, apoi numărul de telefon cu codul fiscal. Apoi imaginile anti-spam, extrem de neclare, o idioţenie, m-au făcut să repet de 6-7 ori codul, ca în final, din nou, numărul de telefon să nu corespundă cu codul fiscal. Am un singur număr de telefon titular al contului, şi Epix un singur cod fiscal. Acesta din urmă, cu sau fără RO, depinde de cum m-a înregistrat Vodafone, ar genera doar două combinaţii posibile, le-am încercat pe ambele şi nimic. Am abandonat, deşi sunt un catâr al încercărilor de logare, duse la absurd. M-aţi dat gata, fraţilor!

Art & Design este titlul unei expoziţii vernisata ieri la Galeria UAP Mureş din Palatul Culturii, la care particip şi eu cu două lucrări. Iniţiată de dinamicul Novák Jozsef, cunoscut profesor mureşean şi profesionist în design, expoziţia este ca o discretă tragere de mânecă, amintind mureşenilor că există şi profesia numită design, soră vitregă cu artele plastice. Poate poate vor veni şi vremuri mai bune pentru un domeniu care, aproape fără să ne dăm seama, ne influenţează vieţile zilnic.

Zilnic descopăr noi şi noi motive pentru a iubi modul în care echipa de la Google îşi face treaba. Azi a fost rândul folderului de Spam din Gmail. Oricare altă aplicaţie de mail te-ar fi făcut să selectezi pagină după pagină de mailuri de spam ca să le ştergi. În Gmail ai un mesaj scurt care îţi permite să cureţi totul în 3 secunde cu un click. Este încă un exemplu de interfeţă făcută de designeri care chiar folosesc produsul creat, care inovează, nu merg după tipare.

Prin '92 eram un licean cu părul în vânt şi capul în nori. Visam să zbor, nu cu avionul... Printre altele, ascultam cu prietenii şi Michael Jackson. Am fost chiar la concert la Bucureşti, singur cuc, şi priveam cu uimire la excitaţia fetelor din jurul meu, pe gazon. Era epoca Dangerous iar pentru mine, proaspăt ieşit din spălătura comunistă, toate se amestecau, de la MJ la Pink Floyd, Sting şi Deep Purple, până s-au mai sedimentat gusturile.
Dovadă că eram prins, şi aceste desene în pix şi carioca, halal combinaţie. De notat stilul cyborg care mă caracteriza în acel interval.