Dialog

El, bărbatul, a sărit adineauri peste pragul anilor treizeci... Trecut prin diverse, secţia vise prăjite sau măcar pârlite, ce mai! Uşor adus de spate, început de burtă şi rarişte de păr în cap.
Băiatul e doar un copil la nouă ani, bărbatul vede cum el încă poate visa, cum încă e uşor naiv şi inocent, cum încă nu l-au atins relele...
Dialog despre fete.

Băiatul află bucuros şi cu vădit interes că şi bărbatul din faţa lui a visat pe vremuri la fete. Ca să fie sigur solicită şi vârsta exactă a bărbatului pe atunci, pentru a suprapune peste ea propriul anotimp.
Conversaţia alunecă spre detalii şi bărbatul, pus pe şotii, oferă detalii:

- Visam că eram Spiderman (copilul întrerupe neîncrezător confesiunea, era spiderman pe atunci? da, seria unu, afirma sigur pe el bărbatul şi aşa era) şi mă căţăram pe blocuri şi salvam fete frumoase, leşinate. (Deliciu dinspre băiat).

Văzând că relatarea are ecou bărbatul prinde curaj şi decide să urce discuţia cu o treaptă mai sus. În frazele următoare, când bărbatul a mai crescut, e tot Spiderman şi salvează dar nu se opreşte platonic la geamul de la etaj, ci intră şi sărută fata. Băiatul savurează scena, i se confirmă intuiţii şi deducţii.
- Apoi?
- Apoi am crescut şi am cunoscut fetele cu adevărat...